Unele din traumele care se pot intampla in copilarie sau in decursul vietii omului pot sa-l insoteasca intreaga viata si sa-l aduca in anumite zone in care viata lui sa fie blocata.
Multă lume se confruntă cu depresia și ceea ce am constatat in decursul consilierilor făcute este faptul că depresia este una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă creștinii.
Depresia e una dintre cele mai mari probleme pe care le întâlnim în consiliere. Am consiliat o persoană care, atunci când simțea aceste gânduri de depresie care veneau asupra ei, zile la rând nu se mai putea ocupa de familie, de treburile casei, nu ieșea afară, avea parcă agorafobie, și întreaga ei viață era parcă blocată în această depresie. Stătea la pat și nu putea să facă mare lucru, nici când își dorea. Am fost surprins că a reușit să vină la noi la consiliere, să parcurgă jumătate din oraș ca să ajungă la noi, lucrul acesta a fost în sine un har.
Aproape fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, am experimentat perioade de tristețe. Majoritatea reușesc să treacă peste aceste perioade într-un timp scurt, dar pentru alții tristețea continuă. Dacă ești prins într-o perioadă îndelungată de tristețe, s-ar putea să recunoști unul sau mai multe semne care adesea au însoțit depresia: o creștere a neîncrederii în Dumnezeu, resentimente față de alții, dificultate în luarea deciziilor, vinovăție, lipsă de activitate, insomnie sau prea mult somn, anorexie sau bulimie, îndoială, nemulțumire, îngrijorare și lipsa de speranță, ca și când ești într-o groapă fără scăpare.
Din fericire, indiferent cât de disperată arată situația, există un real motiv pentru speranță. Dumnezeu te iubește și dorește să te umple cu bucurie, pace, împliniri și multe altele.
Săptămânal stau de vorbă cu oameni care, în confruntarea cu dificultățile vieții, solicită sprijin în rugăciune. În urma discuțiilor, mulți realizează că sunt copleșiți de tot felul de gânduri care îi aruncă într-o luptă cu frica și îndoiala ce roade ca un vierme din credința inimii lor. Simțindu-se prinși în capcane din care le este greu să se desprindă, în timp ce în fața lor orizontul se arată cenușiu, cu fărâma de credință ce le-a mai rămas, cer Tatălui Ceresc să se milostivească cumva de ei... Majoritatea dintre noi recunoaștem că marea luptă a credinței o dăm la nivelul minții, așa că ar fi normal să acordăm atenție gândurilor din mintea noastră și să luăm atitudine față de ele...