„De aceea, încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos. Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi târâţi în poftele pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră. Căci este scris: "Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt"” (1 Petru 1:13-16).
Pentru ca un credincios să ceară și să primească cu încredere de la Domnul, acesta trebuie să urmeze principiile rugăciunii stabilite de Tatăl. Aceste îndrumări se găsesc în diferite locuri pe paginile Scripturii, iar ascultarea lor, deschide canalul din mâna darnică a Tatălui spre mâinile noastre, întinse în vreme de nevoie.
Pentru a deveni tipul de slujitor care umblă în autoritatea lui Dumnezeu avem nevoie să stăm față în față, împreună cu conștiința noastră, înaintea Tatălui. Când stăm înaintea Domnului, suntem îngenuncheați cu umilință înaintea prezenței Sale sfinte.
Ce poate face poporul lui Dumnezeu pentru a mișca inima Domnului în aceste vremuri primejdioase? Este Biserica lipsită de putere pentru a face ceva? Trebuie să stăm și să așteptăm revenirea lui Hristos sau suntem chemați să luăm o măsură drastică într-un anumit fel? Când întreaga lume în jurul nostru este cutremurată, iar inimile oamenilor nu simt teamă, suntem noi chemați să luăm armele spirituale și să luptăm cu adversarul? Cu siguranță, urmașii lui Hristos au un rol în aceste vremuri întunecate, dar ce ar trebui să facem? Să ne conformăm cu restul lumii, văzându-ne de treburile noastre? Nu, niciodată!
Se pare că întreaga lume tremură chiar acum înaintea evenimentelor care se petrec. Aproape în fiecare zi ne confruntăm cu o nouă schimbare care ne zguduie temelia. În ultimul an, pământul a experimentat un nou record în ce privește inundațiile, incendiile devastatoare care distrug orașe întregi, uragane, cutremure. Iar apoi întâlnim declinul moral rapid răspândit și incontestabil al societății noastre.