Când Petru și ucenicii au văzut ce s-a întâmplat la Cincizecime, Petru s-a ridicat imediat și a declarat: „Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel… voi turna, în zilele acelea, Duhul Meu” (Faptele Apostolilor 2:16,18). De asemenea, putem să vedem în Scriptură ce face Duhul Sfânt în aceste zile de pe urmă - într-adevăr, în această oră târzie.
Isus învăța o mare mulțime atunci când poporului a început să i se facă foame. El l-a luat deoparte pe ucenicul Său, Filip, și i-a pus o întrebare importantă: "Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip: "De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?" (Ioan 6:5)
Când privim la Avraam în Vechiul Testament, suntem martorii vieții unui om, atât de plină de prezența lui Dumnezeu, încât chiar și păgânii din jurul lui au recunoscut diferența dintre viața lor și a lui: "Abimelec ... a vorbit lui Avraam spunând: "Dumnezeu este cu voi în tot ceea ce faceți" (Geneza 21:22). Acest rege păgân a spus: "Există ceva diferit în tine, Avraam! Cu siguranță, Dumnezeu îți este alături oriunde te duci".
Proorocul neînfricat Ieremia, un puternic predicator al sfințeniei și al pocăinței, a avut gândul lui Dumnezeu și a umblat în frica Domnului. Totuși, pe măsură ce citim Ieremia 20, găsim că acest mare om suferea o eclipsă a credinței.
„Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Corinteni 3:18).
