„Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9:6)

Când s-a împlinit profeția nașterii lui Hristos, regele Irod, conducătorul lui Israel, se afla sub o amenințare, la fel ca toți ceilalţi din Ierusalim (Matei 2:1-3). Se pare că ei erau mulțumiți de religia lor superficială și moartă și nu doreau ca nimeni să îi scoată din starea lor.

Cu ceva ani în urmă în seara de deschidere a unei cruciade ce avea loc în Londra, Anglia, mulțimea care s-a adunat era una dintre cele mai diverse — hipioți, rockeri, punkiști, dependenți, adepți ai stilului Goth, prostituate,  oameni fără casă și mulți alții. Oriunde îmi îndreptam privirile erau tineri cu părul violet, verde și portocaliu. Cei mai mulți purtau îmbrăcăminte cu simboluri satanice, iar trupurile lor aveau piercing-uri cam în orice loc imaginabil. Niciodată nu am văzut atât de mulți tineri zdrobiți și confuzi.

Mulți creștini din ziua de azi sunt extenuați din cauza eforturilor lor de a ține departe de ei păcatul. Ei sunt secătuiți și de ultimul dram de bucurie, iar victoria pe care Hristos a câștigat-o pentru ei se pierde în eforturile lor încăpățânate de a-și întemeia o neprihănire a lor proprie.

Te trezești în fiecare zi în agonia unei patimi care te copleșește sau a unei pofte din viața ta? Dumnezeu cunoaște totul despre păcatul ce sălășluiește în inima ta. El știe că tu îl urăști și că ai plâns din cauza acestuia, iar El vrea ca tu să asculți acest cuvânt: „Domnul este tăria și scutul meu; în El mi se încrede inima și sunt ajutat” (Psalmul 28:7).