Era noaptea dinaintea răstignirii lui Hristos. Isus Și-a adunat ucenicii în camera de sus, pentru a-i pregătii pentru plecarea Sa de pe pământ. După ce împreună au luat parte la cină, Domnul a luat un ștergar și a început să spele picioarele bărbaților prezenți.
„Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari” (1 Corinteni 1:27).
„Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri şi, când era chinuit, nu amenința, ci Se supunea dreptului Judecător” (1 Petru 2:23).
Un adevăr uimitor în legătură cu suferințele lui Hristos este că El nu S-a apărat nici măcar o dată împotriva celor care se purtau urât cu El. Isus nu a pedepsit pe nimeni și nu a ripostat niciodată, în niciun fel.
„Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape, care-şi întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură, când vine, şi frunzişul lui rămâne verde; în anul secetei, nu se teme şi nu încetează să aducă rod.”(Ieremia 17:7-8)
În timp ce citim epistola lui Pavel către Efeseni, vedem cum îi laudă în tot parcursul scrisorii. Li se adresează în acest mod: „credincioşii în Hristos Isus… ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.” (Efeseni 1:1-3)