Îl aud pe Domnul spunând că ne aflăm într-un sezon al accelerării și înaintării și, ca urmare, trebuie să fim atenți ce accelerăm și spre ce ne mișcăm. Psalmul 1:1 ne vorbește despre „a se duce la sfatul...”. Rădăcina cuvântului în ebraică este „a umbla cu”, „a discuta cu”, „a se purta”; așadar avertismentul este de a nu te comporta ca cei răi, a nu discuta cu ei și a nu merge la pas cu ei. Apoi, în versetul 1b, este folosit cuvântul „a se opri”. Cuvântul în ebraică înseamnă „a zăbovi”, „a locui”, ”a fi îndeletnicit”. Poți urmări progresia? Versetul 1c continuă cu „a nu te așeza pe scaunul celor batjocoritori”. Acest cuvânt grecesc este același ca cel folosit în Psalmul 22:3, cu înțelesul de „a locui”, unde Biblia spune că Dumnezeu va locui în mijlocul laudelor lui Israel! Literalmente înseamnă „a se stabili”, „a se lega”. Haideți să ne întrebăm astăzi în timp ce ne rugăm: „Spre ce înaintez eu?” „Care sunt tovărășiile mele?” Ce efect au tovărășiile mele asupra comportamentului meu?

Astăzi ne rugăm pentru pacea Ierusalimului! În contextul evenimentelor actuale, Israelul, credincioșii arabi și întreaga regiune, au nevoie de pace. Facem din cererea Domnului, adică Psalmul 122:6 (vezi citat mai jos) punctul central al rugăciunii noastre de astăzi. Preaiubiților, după cum veți semăna pacea în Ierusalim, așa veți începe să culegeți pacea în teritoriile unde aveți cel mai mult nevoie de ea. Veți începe să experimentați o străpungere nouă, un nou simț al prosperității (o bunăstare în sufletul vostru), veți începe să simțiți o revărsare a Duhului peste voi și veți primi răspunsuri rapide la rugăciunile voastre. În timp ce ne rugăm pentru pacea Ierusalimului, cetatea unde va reveni Domnul nostru, vom fi coștientizați tot mai mult de ceea ce Domnul va dori să facă în cetățile noastre și rugăciunile noastre vor urma călăuzirea Duhului.

Viața nu înseamnă a găsi persoana potrivită, ci a închega relații bune. Nu înseamnă cât de mult ne pasă de o relație la început, ci cât de mult ne creștem și ne zidim unul pe celălalt într-o relație. Oamenii vor arunca mereu pietre în calea ta, însă depinde de tine ce vei face cu ele – vei construi un zid sau un pod? Adu-ți aminte că tu ești arhitectul vieții tale. Caută o inimă frumoasă, nu un chip frumos, căci frumusețea nu ține o veșnicie, dar o inimă de aur dăinuiește mereu și te va face să prosperi și va da valoare vieții tale. Important nu este să ții în viața ta toate cărțile bune, ci cum le joci pe cele pe care le deții. Adesea când ne pierdem orice speranță și credem că totul s-a sfârșit, DUMNEZEU șoptește: Liniștește-te, e doar un punct de cotitură, nu sfârșitul lucrurilor.

Am avut imaginea unei femei care stătea pe scaun, nu era sigură că trebuie să se ridice, dar nici nu dorea să o facă. Avea păr deschis la culoare. În spatele ei stătea un înger foarte înalt și nemișcat ca o statuie. Domnul îți spune că e timpul să te ridici, să te înalți și să fii încredințat că poți face acest lucru. Privește înainte și nu înapoi. Nu trebuie să te temi, căci sunt promisiunile Mele în care poți rămâne, este prezența Mea pe care te poți bizui, sunt nădejdea și credința în care te poți încrede. Poți face totul prin Cristos și să știi că niciuna din promisiunile Mele nu se vor întoarce fără rod. Folosește-ți autoritatea de a proclama manifestarea prezenței îngerilor, pe care Eu i-am așezat în spatele tău și cărora le-am poruncit să te păzească de orice rău, ce ar putea veni peste tine sau peste casa ta.