Am avut o viziune în care vedeam un bărbat, care era obișnuia să primească revelații în vis. Cu timpul, însă, visele au devenit tot mai rare. Acum te întrebi de ce? Îl aud pe Duhul Domnului spunându-ți că trebuie să îți faci orânduială în casa ta spirituală și să te întorci la frica de Domnul, Dumnezeul nostru și să asculți de poruncile Lui. Astfel, revelațiile nu se vor mai opri și Dumnezeu te va folosi pentru a le sluji altor credincioși prin acest dar al tău.
În ultimele săptămâni, am tot avut imaginea unor oameni, la care le vedeam capul, mâinile și picioarele, dar trupurile lor erau închise și îngrădite într-o formă de cutie. Erau frustrați și doreau cu disperare să fie eliberați. Domnul dorește să-i elibereze pe copiii Săi din locurile în care sunt îngrădiți. Este vorba despre cei care se simt îngrădiți și închiși în propriile circumstanțe. Aceștia simt că este timpul pentru a tranzita spre un alt loc de lucrare și slujire eficientă. Înlăuntrul lor țâșnește o nemulțumire sfântă.
Dumnezeu va delega autoritatea Sa acelora pe care El îi alege. Dumnezeu dorește ca noi să îi respectăm și onorăm pe acești lideri, cărora El le deleagă autoritatea Sa. Dacă nu îi respectăm pe acești oameni, este ca și cum nu Îl respectăm pe Dumnezeu. Ca și creștini, suntem chemați să ne supunem autorităților, deoarece supunerea este o disciplină a inimii. Cuvântul „hupotasso” din limba greacă este „supunere” și înseamnă o acțiune voluntară sau o atitudine a inimii. Prin urmare, noi trebuie să ne supunem în mod voluntar acelora pe care Dumnezeu i-a așezat peste noi ca și autoritate, întrucât ei vor da socoteală înaintea lui Dumnezeu pentru felul în care ne învață și ne conduc.
Dumnezeu este un Dumnezeu gelos dar nu un Dumnezeu primejdios. El nu dorește ca noi să ne închinăm înaintea oamenilor, dar să ne supunem autorității pe care El a așezat-o peste noi, așa cum sunt pastorii care ne conduc. Aceasta este parte din ordinea Sa instituită în biserică și noi nu avem voie să fim împotriva celor ce sunt autoritate peste noi și care Îl reprezintă pe El. Înaintea autorității venim cu umilință.
Indiferent de necazurile prin care a trecut David – sau DATORITĂ faptului că a trecut prin atâtea – el a continuat să spună despre Dumnezeu că este locul lui de adăpost și gura lui era plină de cântece și strigăte de eliberare. Cuvântul în ebraică pentru „cântece și strigăte” este bucurie. Neemia 8:10 spune: „...nu vă mâhniţi, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră. Nu lăsa vrăjmașul să-ți fure bucuria. Dacă îți ia posesiunile tale pământești sau lucrurile materiale, el nu poate face nimic cu ele; dacă însă îți fură bucuria Domnului, îți ia puterea și, în final, credința.
