Ca urmași ai lui Isus Hristos, trebuie să fim conștienți în permanență de faptul că diavolul caută să ne distrugă. De aceea, spune Pavel, noi trebuie să știm cât mai mult cu putință despre tacticile și planurile inamicului ”ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câştig de la noi, căci nu suntem în neştiinţă despre planurile lui” (2 Corinteni 2:11).
Curajul spiritual este cea mai mare nevoie pentru atât de mulți dintre noi astăzi. Probabil am auzit învățături excelente și am citit mai multe traduceri ale Bibliei. Dar ceea ce trebuie să facem este să ”înflăcărăm” lucrarea Duhului în noi. Trebuie să ne predăm din nou lui Dumnezeu prin rugăciune, lectură biblică și o nouă dăruire Duhului Sfânt. De asemenea, trebuie să ne separăm de gânduri, cuvinte și acțiuni care împiedică fluxul Duhului. Scriptura spune: ”Apropiați-vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi” (Iacov 4: 8).
"Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda"(1 Corinteni 10:13).
Pavel le scrie corintenilor și îi liniștește. "Eşti pe punctul de a cădea? Te simți ca și cum nu mai poți continua? Ei bine, fii încurajat pentru că am un cuvânt minunat pentru tine. O mulțime de oameni au trecut prin aceleași ispite pe care le experimentezi şi tu, dar ei nu au fost biruiți de acestea!" De ce? Deoarece Dumnezeu este credincios și va oferi o cale de scăpare.
Cred că devotamentul creștinului este practicat cel mai bine pe liniile frontului, în căldura bătăliei, cu focurile armelor care zboară în jurul nostru. De fapt, cunosc mulți credincioși al căror devotament a fost întărit în mijlocul vieții agitate și al războiului spiritual. Nu trebuie ca cineva să fie pe un vârf de munte ca să-L iubească cu toată inima; ei nu au nevoie să trăiască într-un sat izolat pentru a-și dori ca Domnul să vină. Aceşti oameni au învățat să-L iubească pe Isus atât de mult, atât în timpul deplasării lor către serviciu cât și atunci când sunt singuri la rugăciune.
O plângere pe care o auzim adesea în rândul creștinilor din întreaga lume este: „Nu găsesc nicio biserică bună! Am nevoie de un loc în care familia mea să poată fi slujită și unde copiii mei pot să crească cunoscând adevărata neprihănire.”
