În adolescență, Tabita Mitric a avut o problemă de sănătate în urma căreia a fost la un pas de moarte. Dumnezeu a decis însă altceva în dreptul ei, i-a dat viață ca să-L slujească pe El. După mai mulți ani, când a mers la un cerc de rugăciune în casa unei surori în credință, aceasta i-a povestit că în timp ce Tabita se afla în spital, Dumnezeu i-a arătat situația prin care trece și a îndemnat familia să se roage pentru ea.

Rodica Dumitrescu a predat religia timp de 15 ani. Ea povestește că un băiat, mai năzdrăvan, îi crea probleme și, într-una din zile, nu a mai știut ce atitudine să adopte față de el. La finalul unei zile de lucru, în timp ce mergea spre casă, a început să-I spună lui Dumnezeu despre această problemă. Ca niciodată, nu a primit niciun verset, niciun gând care să o liniștească. La un moment dat, a auzit în urma ei zgomot de pași. Spre surprinderea ei, nu era nimeni și nu știa ce să mai creadă. Seara însă, înainte de culcare, derulând filmul zilei, a perceput vocea lăuntrică a lui Dumnezeu care îi spunea: „Chiar dacă uneori nu mă auzi să știi că sunt aici”.

Într-o perioadă marcată de îndoieli cu privire la lucrarea în care era implicată, Rodica Dumitrescu a primit un semn de încurajare din partea lui Dumnezeu prin intermediul unei adolescente.

Închinarea profetică este profund legată de caracterul unei persoane, deoarece aceasta reflectă autenticitatea și integritatea relației cu Dumnezeu. Pavel subliniază că darurile spirituale nu justifică o viață de păcat, iar voia lui Dumnezeu nu se schimbă în funcție de daruri. Chiar dacă Dumnezeu nu ne ia darurile, este esențial să trăim în conformitate cu principiile Lui, pentru ca închinarea noastră să fie plăcută și eficientă.